Am ajuns asa din cauza nenumaratelor dezamagiri pe care le-am avut in legatura cu barbatii. Nu vreau sa fiu rea sau sa trag concluzii pripite, dar, ramasesem cu un gust foarte amar si am ajuns la acea intalnire foarte circumspecta si cu "garda" ridicata, ca sa ma exprim poetic. Acum sa nu se inteleaga ca m-as fi purtat ca o scorpie cu bietul om care nu avea nici o vina, doar ca nu am fost chiar cea mai deschisa persoana...de la inceput :)
Si cu toate astea omul a stiut sa ma faca sa trec peste "precedentele" create si am gasit o groaza de subiecte de dicutie. Oricum, intalnirea a fost super - nici nu stiu cand a trecut timpul (iar o intamplare rara). La final am facut shimb de numere de telefon...
Pana aici toate bune si frumoase, ce sa spun. Am ramas cu o impresie foarte buna despre el.
Acum, problema mea este in felul urmator - cat timp trebuie sa treaca intre intalnirea reusita (zic eu) si telefonul de dupa prin care se solicita o a doua intalnire??
Cum spuneam, n-am mai facut asta de ceva ani..."pe vremea mea" se astepta pana la o saptamana...daca nu te suna intr-o saptamana, maxim, iti luai gandul si treceai la urmatorul...acum o mai fi la fel??
Ma simt asa de batrana :))
:)) :)) :)) nu mai pot de ras :)) :))
ReplyDeleteDe ce trebuie sa astepti? Daca nu te suna omul a doua zi, il suni tu si-l intrebi care-i treaba; nu de alta, dar sa stii si tu daca mai iesiti sau nu...la ce bun sa astepti?! Poate in adolescenta conta cine suna primul sau cine/cui da papucii, dar acum....revino-ti femeie! :))
de ce? simplu! pentru ca mi-a placut tipul destul de mult incat sa nu vreau sa o dau in bara si sa par genul de femeie de care nu poti sa scapi nici la buda ;)
ReplyDeletestii femeile alea disperate: "ce faci? unde esti? de ce nu ma suni? nu ma mai placi? da de ce? ce-am facut????" sincer eu, daca as fi barbat nu as vrea o astfel de femeie langa mine
si pe langa asta, din cate stiu eu, barbatilor le place sa faca ei primul pas...nu???
cum spuneam si in articol - am cam imbatranit :))
Pai daca ai in cap intrebarile mentionate mai sus, esti praf! Il suni sa-l intrebi ce mai face, care mai e viata lui...asta nu inseamna ca sari pe el ca o pitipoanca pe un "smecher de Dorobanti", nici nu inseamna ca-i sufli in ceafa cand el e pe "tron" in momentul creatiei. Cunosti conceputl de "no strings attached"? cam asta e deocamdata situatia in care te afli, iar daca-l suni omul trebuie sa priceapa asta de la tine, asa ca vorbeste putin ;) (stiu ca-ti cer ceva contra firii tale, dar straduieste-te daca zici ca omul e ok)
ReplyDeleteai fi surprinsa ce putin am putut sa vorbesc in seara aia :))
ReplyDeleteomul e chiar ok, dar, totusi, nu prea sunt in stare sa il sun...nu stiu de ce..
poate pentru ca a fost chiar un gentelman, si as vrea sa las lucrurile sa decurga ceva mai old fashion? poate! i don't know yet :))
totusi - s-ar putea sa imi fac cam multe probleme :))
Protocolul asta care se tot urmeaza de nu stiu cat timp este o prostie ce mai mult a incurcat oamenii decat sa produca ceva bun. Cele mai frumoase relatii ale mele au inceput cu sexul. Si cu toate astea majoritatea femeilor raman cu impresia ca daca "cedeaza usor" vor fi privite prost dupa aia. Un barbat inteligent nu ar face asta. Un barbat inteligent isi da seama ca o femeie careia nu ii e teama sa ia ce isi doreste e o femeie misto, nu o "curva" (acceptiunea populara). Barbatii ce gandesc altfel sunt niste dobitoci. Si scuza-ma, daca o femeie alege sa urmareasca un dobitoc, concluziile le putem trage singuri. La urma urmei, cine se-aseamana se-aduna.
ReplyDeletebine, de acord. da mai am o intrebare: cum ar fi (tine minte ca eu abia l-am cunoscut) sa sar pe el si sa ii propun sex..? ce parere ar putea sa aiba despre mine dupa asa ceva?
ReplyDeletedoar de curiozitate...
Pe Raluca am intalnit-o (pe viu) intr-o dimineata la 6 jumate, cand a venit in Bucuresti. Am luat-o de la gara si la 8 eram la mine in pat. Asta era acum 4 ani.
ReplyDeletefelicitarile mele. cine a propus sa ajungeti in pat - tu sau ea? :))
ReplyDeleteS-a intamplat, de comun acord, in absenta acestuia. Nu vad de ce ar trebui formalizate niste chestii ce la urma urmei se pot intampla natural.
ReplyDeletemda - e un punct de vedere.
ReplyDeletesincer, "jocul" asta e prea complicat pentru mine. prefer lucrurile spuse direct. dar, pentru ca asta sa se intample, trebuie sa existe un consimtamant mutual, chiar si nespus.
asa ca, macar momentan, accept "jocul"...sa vedem ce iese ;)
keep you posted :D
Irina, termina!!! Iti faci prea multe probleme si deja e penibil, fara suparare. Vrei sa faci din blogul asta un jurnal intim public? (oricat de pleonastic ar suna). Esti o femeie inteligenta si hotarata, nu cred ca e cazul sa mai ai prejudecati de cand era bunica fata. Iar ideea de "o femeie careia nu ii e teama sa ia ce isi doreste"(a cititorului de mai sus) e foarte buna, asta neinsemnand ca tre' sa-l suni pe crestin si sa-i zici ca vrei sa faceti sex, cu toate ca, pana la urma....pentru cine-o pastrezi? Dumnezeu ti-a dat s-o dai, nu s-o iei cu tine-n rai. (din vasta intelepciune populara) :))
ReplyDeleteDeeDee - nu vreau sa fac aici un jurnal intim public :)) ci sa gasesc o solutie la o dilema intima pe care am fcaut-o publica :))
ReplyDelete